Localizare spaţială: Cluj-Napoca
Localizare temporală: noiembrie 2010
Dimineaţă devreme. Sâmbătă. Magazinul de lactate. O doamnă (sau aşa părea) e în faţă. Vorbeşte cu vânzătoarea. Nu se ştie pentru ce tonul îi este repezit, aproape răstit.
- Aveţi brânză de vaci?
- Da.
- Daţi-mi să gust. Data trecută când am cumpărat nu era bună.
- La noi nu se poate gusta. Pachetele sunt cântărite şi sigilate.
- Dar am dreptul să gust. Dacă nu-mi place, nu cumpăr.
- Pachetele sunt sigilate, din motive igienice. Nu vă pot da să gustaţi. Cumpăraţi un pachet şi puteţi să gustaţi.
- Nu vreau să-l cumpăr, dacă nu-mi place. E dreptul meu. Aveţi condică de reclamaţii?
- Da, acolo.
Doamna se răzgândeşte brusc.
- Nu. Vreau 500 g de brânză. Aveţi pachete de o jumătate de kilogram?
- Da, sigur. Uitaţi, acesta.
- Nu, eu vreau să-mi tăiaţi din acela mare. Cât are?
- Un kilogram, dar nu pot tăia pachetul. Toate pachetele sunt sigilate.
- Dar eu vreau din acela. E dreptul meu. Vă chem OPC-ul.
- Doamnă, înţelegeţi, nu pot tăia pachetul.
- Daţi-mi-l atunci pe cel de 500 g. Dar mai întâi îl voi gusta. Aveţi scobitori?
- Da.
Vânzătoarea scoate un pacheţel de scobitori dintr-un dulap.
- De ce le ţineţi în dulap? Nu aveţi dreptul să le ţineţi acolo!
Între timp, uită de scobitori, înşfacă pachetul şi se apropie cu el de fereastră. Îl înclină tacticos într-o parte şi într-alta, aplecându-se deasupra lui şi privind cu atenţie prin plasticul transparent înăuntru. Pesemne, calcula viteza de deplasare a zerului dinăuntru. Apoi, îl desface şi gustă. Se întoarce la tejghea.
- Nu e bună. N-o cumpăr. De când e brânza?
- De alaltăieri seară.
- De ieri nu aveţi?
- Nu.
- Bine. De alaltăieri nu cumpăr. Lapte aveţi?...
Am ieşit afară din magazin cu tâmplele vâjâind. Ameţisem şi îmi fugea pământul de sub picioare.
În loc de concluzii
Împrejurările: O dimineaţă anapoda, în care toate par să fie cu susul în jos. Te trezeşti cu faţa la cearşaf. Ai poftă de ceartă. Eşti singur în casă. Te îmbraci. Ieşi în stradă. Pustiu. O, dar uite magazinul de lactate, unde ai mai fost.
Atuurile: Vânzătoarea e singură. Nu poate şi nu are unde să plece. Trebuie să te asculte şi să te servească. În plus, tu ai toate drepturile de partea ta: dreptul de a alege, dreptul de a gusta, dreptul de a face mofturi, dreptul de a te revolta şi de a face scandal, dreptul de a chema OPC-ul, dreptul de a invoca datul afară (doar e criză!), etc, etc. Cu alte cuvinte, iată o victimă sigură.
Alibiuri: Aşa stând lucrurile, cine ar îndrăzni să spună că eşti într-o ureche, că-ţi lipseşte o doagă? Sau că te-ai trezit cu faţa la cearşaf în dimineaţa aceea? Sau că, pur şi simplu vrei să faci şi tu rău cuiva care nu poate riposta, aşa, doar de amorul artei?
Scopul: Să desfaci sâmbăta un pachet de brânză de vaci, să guşti şi apoi să pleci fără să-l plăteşti.
Deznodământul: Reuşită totală. Succes deplin. Knock out.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu